La zece ani de la evadare: așa trăiesc astăzi familiile din Oberhavel

La zece ani de la evadare: așa trăiesc astăzi familiile din Oberhavel

Există evoluții interesante în Köln când vine vorba de integrarea refugiaților. Un exemplu izbitor în acest sens este familia Shams, care a venit în Germania din Afganistan cu peste zece ani în urmă. Au locuit inițial în locuințe comune, dar în cele din urmă s-au mutat în apartamente nou construite în Lehnitz. Provocările evadării lor și adversitățile asociate cu aceasta sunt o mărturie impresionantă a luptei pentru integrare și crearea unei noi vieți în Germania.

Kamaluddin Shams, în vârstă de 40 de ani și care lucrează în prezent ca agent de securitate într-o companie de securitate, își descrie cariera ca fiind de succes. În ciuda eșecurilor pe care le-a suferit familia sa, el și soția sa Nilufar, care își caută și ea un nou loc de muncă, au depășit obstacolele integrării. Kamaluddin a absolvit cursuri de limbă B1 și B2 și, prin urmare, este bine poziționat pentru a obține un loc pe piața muncii din Germania. Totuși, își va pierde contractul temporar în locuința comună de pe fostul aeroport din Berlin-Tegel la sfârșitul acestei luni, fără informații despre o posibilă prelungire.

Provocări și succese

Pentru mulți refugiați, precum familia Shams, integrarea pe piața muncii este cheia independenței economice. Aproximativ 1,5 milioane de solicitanți de azil au solicitat azil în Germania între 2013 și 2016, ceea ce înseamnă că mulți ca familia Shams au nevoie de sprijin pentru a-și găsi locul. Kamaluddin subliniază că găsirea unui loc de muncă este un obstacol major, chiar dacă integrarea a avut succes în general. Cu toate acestea, majoritatea solicitanților de azil care caută un loc de muncă trebuie să fie pregătiți pentru perioade lungi de așteptare înainte de a putea avea acces pe piața muncii.

Un alt caz impresionant este Ibrahim Asuliman, care a venit în Germania din Siria în 2015. De asemenea, a locuit în locuințe comune până în 2018 înainte de a se putea muta în propriul apartament. El a făcut deja un pas important prin obținerea unui loc de muncă ca asistent medical la Berlin Charité. Cu toate acestea, a trebuit să aștepte un an întreg pentru a-i fi recunoscut diploma siriană. Începând cu luna octombrie, el a continuat pregătirea pentru a deveni asistent medical chirurgical, în timp ce soția sa urmează un curs de limbă pentru a putea lucra și în domeniul medical.

Perspective pe termen lung pentru familiile de refugiați

Integrarea refugiaților pe piața muncii se află în centrul multor discuții despre viitorul Germaniei. Agenția Federală pentru Ocuparea Forței de Muncă a luat diferite măsuri pentru a promova integrarea pe piața muncii. Cu cât refugiații găsesc mai mult sprijin în noua lor țară de origine, cu atât sunt mai mari șansele ca ei să se poată întreține singuri. Rezultatele sondajului IAB-BAMF-SOEP asupra refugiaților arată evoluții pozitive, chiar dacă mai sunt încă multe provocări de depășit, în special pentru femei, care se confruntă adesea cu obstacole mai mari.

Este clar că situația securității în țările de origine, în special în Siria, rămâne o problemă majoră. Ibrahim Asuliman afirmă vehement că întoarcerea este exclusă pentru el. Integrarea nu este o cale ușoară, dar atât Kamaluddin, cât și Ibrahim sunt exemple în care, cu angajament și sprijin, sunt posibili pași către o calitate mai bună a vieții.

O privire clară asupra poveștilor individuale ale refugiaților arată cât de important este să sprijinim acești oameni în integrarea lor în societate. Dobândirea limbii străine, calificările profesionale și accesul la rețelele sociale sunt esențiale pentru găsirea unui loc în societatea germană. Dezvoltarea rămâne incitantă, chiar dacă mai sunt multe de făcut pentru a crea șanse egale reale pentru toată lumea.