Dobrindt cere un curs mai dur: summit-ul migrației pe Zugspitze!

Dobrindt cere un curs mai dur: summit-ul migrației pe Zugspitze!

Astăzi, 18 iulie 2025, un important summit privind migrația sub conducerea ministrului federal de interne Alexander Dobrindt (CSU) s-a adunat pe Zugspitze, cel mai înalt munte din Germania. Țările participante – inclusiv Germania, Franța, Polonia, Danemarca, Republica Cehă și Austria – se confruntă cu provocarea realinierii politicii de migrație în Europa. Scopul este de a reduce semnificativ migrația ilegală și de a crea standarde uniforme menite să reducă presiunea asupra sistemelor naționale. știri zilnice relatează că Dobrindt a subliniat unitatea, duritatea și viteza în politica de migrație la conferința sa de presă.

Dobrindt a anunțat că Germania este pregătită să-și asume responsabilitatea în UE și să avanseze. Un punct central al declarației sale a fost concentrarea asupra deportărilor consecvente, inclusiv în țările aflate în criză precum Siria și Afganistan. În același timp, vor să se concentreze mai mult pe atacurile bandelor criminale de contrabandă și să limiteze fluxul de bani din aceste rețele. Un alt obiectiv este îmbunătățirea protecției la frontierele externe ale UE, astfel încât solicitanții de azil respinși să poată fi returnați mai ușor. Dobrindt a cerut, de asemenea, extinderea masivă a agenției UE de protecție a frontierelor Frontex pentru a consolida capacitățile operaționale în managementul frontierelor, după cum mai relatează ZDF.

Cooperare europeană și returnări asimetrice

Un punct pe care Dobrindt a subliniat în mod deosebit este necesitatea unei mai bune coordonări între partenerii europeni. Comisarul UE pentru migrație, Magnus Brunner, a susținut această îngrijorare și s-a exprimat în favoarea procedurilor de azil mai rapide și a unei linii mai dure împotriva intrărilor ilegale. Reforma directivei privind returnarea, care a fost propusă în primăvara anului 2025, intenționează să accelereze întoarcerea persoanelor fără statut de protecție. Parlamentul UE a aprobat deja o nouă procedură de frontieră pentru deciziile de azil în aprilie 2024, care are scopul de a simplifica cerințele pentru solicitanții de azil și returnarea cererilor respinse, explică acesta. Parlamentul UE.

Dar nu toate vocile sunt pozitive. Critici precum reprezentanta refugiaților Natalie Pawlik (SPD) fac apel la modernizare și integrare în loc de o izolare suplimentară. Organizațiile bisericești avertizează asupra efectelor măsurilor mai stricte și militează pentru căi de acces legale pentru refugiați. În acest context, eliminarea legăturii pentru deportări este considerată critică, deoarece ar putea însemna că mai multe persoane pot fi deportate în țări terțe fără sprijin.

Numărul actual de azil și reacțiile naționale

Situația de pe piața azilului arată că numărul cererilor de azil în UE a scăzut în general. În mai 2025, în UE, Norvegia și Elveția au fost înregistrate aproximativ 63.700 de cereri de azil, ceea ce reprezintă o scădere față de anul precedent. Cifrele Germaniei au scăzut de la 18.800 în mai 2024 la doar 9.900 în mai 2025. În această evoluție, trebuie ponderate și opiniile cu privire la măsuri. Polonia și alte țări avertizează cu privire la noile rute de contrabandă care s-ar putea dezvolta în Țările Baltice pentru a evita controalele europene înăsprite.

Pe scurt, se poate spune că summitul migrației de pe Zugspitze oferă o direcție clară pentru viitoarea politică de azil în Europa, care este, totuși, însoțită de voci critice și de un public preocupat. Rămâne de văzut dacă măsurile preconizate vor avea succes.