Cultura memoriei în Germania: un moment de cotitură periculos?

Deutschland reflektiert seine Erinnerungskultur, untersucht Schuld und Verantwortung. Eine kritische Analyse der Identität und Vergangenheit.
Germania reflectă cultura amintirii sale, examinează vinovăția și responsabilitatea. O analiză critică a identității și a trecutului. (Symbolbild/NAG)

Cultura memoriei în Germania: un moment de cotitură periculos?

Deutschland - Cultura memoriei în Germania este în prezent în linia de foc. Un studiu actual realizat de proiectul Fundației EVZ arată cât de puternică perspectiva populației este schimbarea trecutului nazist. Întrebările asociate atrag cercuri largi și ating identitatea germană, mai degrabă, ele se stinge pe inima uneia dintre temele centrale ale perioadei post -război: a face față trecutului.

În ultimele săptămâni, numeroase discuții s -au rupt despre provocările morale în fața cu care se confruntă Germania. [Vineri] relatează că în Germania, unul este din ce în ce mai mult de părere că un fel de „concluzie” pentru a putea trage sub crimele naziste. Aproximativ 38,1 la sută dintre respondenții din studiul Memo sunt de acord cu această afirmație, prin care această tendință poate fi observată în special pentru persoanele din vârsta mijlocie și alegătorii AFD. Un semn deranjant care se ocupă de propria istorie nu mai este considerat necesar.

Rolul Holocaustului în identitatea germană

În discuția despre vinovăție și responsabilitate, Holocaustul rămâne un element central al identității germane. După cum subliniază [Fundația EVZ], tratarea acestui timp întunecat este o parte esențială a legitimității statului și este transmisă în școli și evenimente memoriale publice. Dar discursul în acest sens este perceput din ce în ce mai problematic. Există voci care critică cultura germană a amintirii ca o selectivă și cer o perspectivă mai largă, care include și alte nedreptăți istorice - cum ar fi trecutul colonial al Germaniei.

Faptul că memoria crimelor socialiștilor naționali este percepută doar ca stresantă de o populație largă este evidentă și în studiu. 43,6 la sută dintre cei chestionați afirmă că preferă să se dedice problemelor actuale decât să continue să lucreze în trecut. Această atitudine se reflectă în sentimentul că germanii sunt „continuați să țină” crimele asupra evreilor.

provocările prezentului

Un ton deosebit de grav sugerează evaluarea actualului climat politic: Veronika Hager de la EVZ descrie rezultatele studiului drept un „punct de înclinare cultural”. Riscul ca socialismul național să fie considerat ca o epocă doar istorică, fără referire la prezent, este o relevanță fundamentală. În acest context, există și o preocupare vizibilă că vocile critice din cadrul comunității evreiești, care solicită sprijinul ajutorului umanitar, pierd vizibilitatea.

În cadrul acestei discuții, se pune întrebarea: Cum ar trebui să se ocupe Germania cu responsabilitatea sa? În timp ce Germania oferă arme Israelului, care sunt utilizate în conflictul împotriva civililor din Gaza, așteptarea ajutorului umanitar nu este cu greu în armonie cu cultura amintirii. Imaginea unei memorii care include multe realități ale vieții rămâne incompletă.

Într -un moment în care examinarea propriei istorice este percepută ca fiind stresantă pentru mulți, este important să se stabilească o cultură a memoriei care nu numai că ajută la procesarea trecutului, ci și să promoveze un sentiment de justiție în prezent. Un astfel de proces necesită o reflecție constantă și o discuție deschisă.

În rezumat, rămâne de spus că cultura germană a amintirii este într -un proces continuu de schimbare. Este esențial ca acesta să includă nu numai istoria Holocaustului, dar oferă și spațiu pentru contradicție și diversitate în cadrul propriei narațiuni naționale. Aceasta este singura modalitate de a forma mândria examinării târzii a istoriei într -o parte diferențiată și acceptabilă a identității germane.

Details
OrtDeutschland
Quellen