Cultura amintirii în Germania: un punct de cotitură periculos?

Cultura amintirii în Germania: un punct de cotitură periculos?

Cultura amintirii în Germania este în prezent pe linia de atac. Un studiu actual al proiectului fundației EVZ arată cum se schimbă viziunea populației asupra trecutului nazist. Întrebările asociate cu aceasta au un impact larg și ating identitatea germană; de fapt, ele ating inima uneia dintre temele centrale ale perioadei postbelice: împăcarea cu trecutul.

În ultimele săptămâni, au izbucnit numeroase discuții despre provocările morale cu care se confruntă Germania. [Freitag] raportează că oamenii din Germania sunt din ce în ce mai mult de părere că pot atrage un fel de „sfârșit” crimelor naziste. Aproximativ 38,1% dintre cei chestionați în studiul memo sunt de acord cu această afirmație, deși această tendință este vizibilă în special în rândul persoanelor de vârstă mijlocie și ale alegătorilor AfD. Un semn îngrijorător că împăcarea cu propria istorie nu mai este considerată necesară de toată lumea.

Rolul Holocaustului în identitatea germană

În discuția despre vinovăție și responsabilitate, Holocaustul rămâne un element central al identității germane. După cum subliniază [Fundația EVZ], abordarea acestui timp întunecat este o parte esențială a legitimității statului și este predată în școli și evenimente comemorative publice. Dar tocmai discursul despre aceasta este perceput din ce în ce mai mult ca problematic. Există voci care critică cultura germană a amintirii ca fiind selectivă și solicită o perspectivă mai largă care să includă și alte nedreptăți istorice - cum ar fi trecutul colonial al Germaniei.

Faptul că memoria crimelor național-socialiștilor este acum percepută ca stresantă de o populație largă se reflectă și în studiu. 43,6% dintre cei chestionați au spus că preferă să se concentreze pe problemele actuale decât să continue să se ocupe de trecut. Această atitudine se reflectă în sentimentul că crimele împotriva evreilor „continuă să fie reținute împotriva germanilor”.

Provocările prezentului

Evaluarea climatului politic actual atinge un ton deosebit de serios: Veronika Hager de la EVZ descrie rezultatele studiului ca fiind un „punct de cotitură în cultura amintirii”. Pericolul ca național-socialismul să fie privit ca o simplă eră istorică fără legătură cu prezentul are o relevanță fundamentală. Pe acest fundal, există, de asemenea, o îngrijorare notabilă că vocile critice din cadrul comunității evreiești care fac eforturi pentru sprijinirea ajutorului umanitar își pierd vizibilitatea.

Această discuție ridică întrebarea: Cum ar trebui să își facă Germania responsabilitatea? În timp ce Germania furnizează Israelului arme care sunt folosite în conflictul împotriva civililor din Gaza, așteptarea ajutorului umanitar este greu de conciliat cu cultura amintirii. Imaginea unei amintiri care cuprinde multe realități ale vieții rămâne prea des incompletă.

Într-un moment în care împăcarea cu propria istorie este percepută ca fiind stresantă pentru mulți, este important să se stabilească o cultură a amintirii care nu numai că ajută să se împace cu trecutul, dar și să promoveze un sentiment de dreptate în prezent. Un astfel de proces necesită o reflecție constantă și o discuție deschisă.

Pe scurt, rămâne de spus că cultura germană a amintirii se află într-un proces continuu de schimbare. Este esențial ca nu numai să cuprindă istoria Holocaustului, ci să ofere și spațiu pentru contradicție și diversitate în propria narațiune națională. Acesta este singurul mod de a transforma mândria în confruntarea întârziată cu istoria într-o parte diferențiată și acceptabilă a identității germane.