Neuroștiința se întâlnește cu AI: Fatma Deniz revoluționează înțelegerea limbajului

Neuroștiința se întâlnește cu AI: Fatma Deniz revoluționează înțelegerea limbajului

Technische Universität Berlin, 10623 Berlin, Deutschland - la #RP25 din acest an, care a avut loc la 25 aprilie 2025, principalul neuroștiințist și informatician Fatma Deniz a prezentat constatări privind reprezentarea limbajului în creierul uman. În prelegerea ei, ea a luminat comparația dintre rețelele neuronale complexe din creier și modelele de limbaj mare utilizate în inteligența artificială (AI). Deniz, care lucrează la Universitatea Tehnică din Berlin ca profesor de informatică și acționează, de asemenea, ca vicepreședinte pentru digitalizare și sustenabilitate, a adus impresionant puntea dintre științele Neurow și inteligența artificială. Ea a explicat că procesarea semantică are loc în regiuni cerebrale similare ca în modelele de limbaj mare, ceea ce ar putea duce la noi abordări ale tratamentului tulburărilor de limbaj și la dezvoltarea sistemelor AI asemănătoare omului. Cercetarea dvs. folosește tehnici avansate de învățare automată și imagini cerebrale pentru a obține informații mai profunde asupra procesării limbajului. Acest lucru arată modul în care combinația dintre neuroștiință, AI și știința datelor poate face progrese decisive.

Neurocogniția procesării limbajului este un domeniu central de cercetare care cercetă care se ocupă de limbaj la nivel neurocognitiv. Lucrările actuale, cum ar fi evoluțiile unui model neurocognitiv de înțelegere a limbajului auditiv, oferă un cadru cuprinzător pentru înțelegerea proceselor sintactice, semantice și lexicale în diferite regiuni ale creierului. În special, emisfera stângă joacă un rol cheie în aceste procese, în timp ce aspectele prosodice sunt procesate în emisfera dreaptă. Aceste descoperiri se bazează pe analiza relațiilor funcționale și structurale între regiunile cheie legate de limbaj ale creierului și arată cum interacționează sintaxa, semantica și alte zone lingvistice și non-lingvistice. Aceste abordări de cercetare creează o înțelegere extinsă a structurilor ierarhice de procesare ale limbajului, care sunt importante pentru dezvoltarea AI. Puteți găsi mai multe informații despre aceste evoluții la Max Planck Society, care se ocupă intens de neuropsihologie și neurocogniție.

Rolul AI în științe umaniste

inteligența artificială și învățarea automată s -au stabilit ca elemente centrale în științele digitale. Abilitățile dvs. oferă noi moduri de analiză, structurare și interpretare a datelor complexe și combinați metodele tradiționale cu algoritmi puternici. Sistemele AI sunt capabile să proceseze limbajul și imaginile naturale, să se adapteze la noi informații și să rezolve probleme complexe. În special în domeniul științelor umaniste, KI permite analiza unor cantități mari de date, recunoașterea modelului și legătura semantică.

Unul dintre avantajele semnificative ale AI este automatizarea. Sarcinile de rutină, cum ar fi recunoașterea textului și clasificarea imaginii pot fi efectuate eficient. În plus, procesele de învățare ascunse pot fi descoperite în seturi mari de date prin procese automate de învățare, ceea ce duce la progrese considerabile în analiza textului și cercetarea mass -media culturală. Exemple includ recunoașterea automată a textului și analiza stilului în studiile literare, care permit perspective mai profunde asupra textelor istorice și a autorilor lor.

cu legătura acestor tehnologii inovatoare cu concluziile neuroștiinței, se poate crea o bază promițătoare pentru dezvoltarea sistemelor AI progresive. Fatma Deniz subliniază cât de important este să reuniți aceste două discipline pentru a utiliza întregul potențial al procesării limbajului. Integrarea unor astfel de constatări nu poate duce doar la soluții eficiente pentru tulburările de limbă, dar poate îmbunătăți capacitatea mașinilor de a crea și înțelege limbajul asemănător omului.

Mai multe detalii despre aceste subiecte interesante pot fi găsite în rapoartele Societății Max Planck și ale umanităților digitale. O analiză cuprinzătoare oferă, de asemenea, articolul Re: Publica, care evidențiază constatările lui Fatma Deniz.