Familia Qassim în pericol: deportare în ciuda genocidului împotriva yazidilor?

Familia Qassim în pericol: deportare în ciuda genocidului împotriva yazidilor?

În vara lui 2014, s-a întâmplat de neconceput: miliția teroristă IS a invadat nordul Irakului și a comis crime crude împotriva yazidiților, o minoritate religioasă care trăia până atunci în țara lor natală din Munții Sinjar. Mulți oameni, precum familia Qassim, au supraviețuit doar datorită unei evadari dramatice, în timp ce rudele lor au fost persecutate, ucise, răpite și înrobite. Ani mai târziu și-au găsit refugiu în Germania, unde li s-a promis protecție. Dar speranța unei vieți sigure s-ar putea încheia acum brusc, deoarece familia Qassim se confruntă cu amenințarea deportării, care este justificată de pretenția că sunt refugiați economici și că patria lor este acum din nou în siguranță. Un pas curajos: familia a intentat un proces împotriva acestei decizii de respingere, iar jurnaliştii îi însoţesc pe acest drum stâncos de un an şi jumătate, vizitându-i în noua lor casă din Lychen, discutând cu avocaţii lor şi asistându-i la întâlnirile cu autorităţile.

Ce întorsătură tragică în istoria yazidilor! Potrivit unui raport actual al PRO ASYL și Wadi e.V., publicat pe 24 aprilie 2024, o întoarcere în Irak este pur și simplu inacceptabilă pentru mulți yazidi. Cu ocazia celei de-a zece ani de la genocid, situația din Irak este examinată critic. În ianuarie 2023, Bundestag-ul german a recunoscut persecuția împotriva yazidilor drept genocid, dar, în ciuda acestei hotărâri, mai multe state federale deportează persoane de origine yazidi în Irak. Karl Kopp de la PRO ASYL trage o concluzie clară: „Deportările într-o țară nesigură sunt iresponsabile”.

Condiții precare în Irak

Situația pentru yazidi din Irak rămâne dezastruoasă. Zeci de mii trăiesc în condiții catastrofale în taberele de refugiați, iar întoarcerea lor în satele lor este blocată de problemele de securitate în curs și de influența milițiilor armate. Construcția infrastructurii distruse - de la alimentări cu apă și electricitate până la magazine și locuri de muncă - este în impas. Luise Amtberg, Comisarul Guvernului Federal pentru Drepturile Omului, a vizitat taberele de refugiați și a perceput nevoile urgente ale localnicilor. Deși guvernul irakian plănuiește să închidă aceste lagăre, există o lipsă de perspective realiste de întoarcere pentru rezidenți, care continuă să trăiască în condiții dificile, în ciuda ajutoarelor germane a trei miliarde de euro.

• Schätzungen zufolge leben rund 250.000 Jesid*innen in Deutschland, die größte jesidische Diaspora in Europa.
• Ungefähr 5.000 bis 10.000 irakische Jesid*innen sind von Abschiebung bedroht.
• Der Wiederaufbau der Dörfer im Sindschar-Gebirge kommt nicht voran. Sicherheitsprobleme und ausländische Interessen beeinträchtigen den Prozess erheblich.

Vocile care cer încetarea imediată a deportărilor la nivel național devin din ce în ce mai puternice. Organizațiile yazidi și susținătorii societății civile fac eforturi nu numai pentru clarificarea juridică, ci și pentru o decizie politică conștientă de a nu trimite oamenii care au suferit din cauza genocidului înapoi în țara crimei. Thomas von der Osten-Sacken von Wadi e.V. spune pe scurt: „Victimele genocidului nu trebuie trimise înapoi în țara în care au fost persecutați”.

Situația rămâne dramatică și nu lasă nicio speranță pentru viitor. Familii precum Qassimii sunt exemple ale provocărilor care trebuie să răspundă nevoii de protecție a yazidiților din Germania. Angajamentul PRO ASYL și al altor organizații este esențial pentru a oferi acestor oameni o perspectivă sigură.

Pentru mai multe informații despre acest subiect, citiți rapoartele detaliate pe radiotrei, Consiliul pentru Refugiați BW şi știri zilnice.