Alertă roșie: angajații Barnim lucrează milioane de ore suplimentare!
În cartierul Barnim s-au lucrat 1,6 milioane de ore suplimentare, multe dintre ele neplătite. NGG solicită reforme pentru un program de lucru mai bun.

Alertă roșie: angajații Barnim lucrează milioane de ore suplimentare!
Discuția despre orele suplimentare și aranjarea timpului de lucru devine din ce în ce mai răspândită, iar cartierul Barnim nu face excepție. Anul trecut, aici au fost înregistrate aproximativ 1,6 milioane de ore suplimentare, după cum relatează barnim-aktuell.de. Ceea ce este izbitor este că aproximativ 842.000 dintre aceste ore au fost neplătite. Acestea sunt cifre alarmante care contează atât pentru angajați, cât și pentru angajatori.
Un accent deosebit este pus pe industria de catering, unde s-au lucrat aproximativ 38.000 de ore suplimentare în hoteluri, restaurante și afaceri similare - o cifră care nu este deloc surprinzătoare având în vedere că 52% din aceste ore rămân neplătite. Această situație ar putea deveni și mai înrăutățită ca urmare a modificărilor planificate ale guvernului federal la Legea privind programul de lucru. Sindicatul Food, Pleasure and Restaurant (NGG) avertizează asupra creșterii orelor suplimentare și asupra potențialelor consecințe asupra sănătății.
Modificări în Legea privind programul de lucru
Noile reglementări urmăresc flexibilizarea programului maxim de lucru săptămânal. În loc să fie limitat la opt ore pe zi, așa cum a fost cazul anterior, în viitor va fi stabilit la maximum 48 de ore pe lună pentru a crea mai multă libertate atât pentru angajatori, cât și pentru angajați, potrivit boeckler.de. Dar NGG își exprimă îngrijorarea: „Orele de lucru mai lungi cresc riscul de accidente la locul de muncă și pun o presiune asupra corpului și minții”, avertizează Sebastian Riesner, directorul general al NGG Berlin-Brandenburg. Riscurile pentru sănătate asociate unor astfel de reforme sunt arătate și de studii cuprinzătoare privind organizarea programului de lucru.
Trebuie subliniat în special faptul că orele de lucru excesive reprezintă o problemă din ce în ce mai mare. Potrivit Oficiului Federal de Statistică, în 2024, 7,2% dintre angajații cu normă întreagă lucrau în mod regulat mai mult de 48 de ore pe săptămână. La 8,6%, bărbații ocupă o pondere mai mare decât femeile (4,5%). Cifrele mai arată că presiunea nu cade doar pe umerii independenților, ci că și managerii sunt afectați în mod disproporționat: aproape 25% dintre aceștia lucrează mai mult de 48 de ore pe săptămână. Situația este deosebit de explozivă pentru lucrătorii cu fracțiune de normă, întrucât 61% din toate locurile de muncă cu fracțiune de normă din districtul Barnim sunt realizate de femei.
Riscuri pentru sănătate și implicații sociale
Pericolele daunelor asupra sănătății cauzate de orele lungi de lucru nu trebuie subestimate. Experții avertizează că orele săptămânale crescute pot reduce timpul de regenerare și, astfel, pot pune în pericol sănătatea angajaților. Un sondaj realizat de Fundația Hans Böckler a arătat că majoritatea angajaților cu normă întreagă nu doresc să termine munca mai târziu. Însă realitatea este alta: reformele propuse ar putea forța mai mulți oameni să lucreze pentru perioade mai lungi de timp, ceea ce poate duce nu numai la nemulțumiri, ci și la creșterea absențelor cauzate de boală.
În profesiile de asistent medical, unde există deja rate mari de îmbolnăvire, dereglementarea dorită reprezintă o provocare suplimentară care ar putea pune în pericol calitatea îngrijirii pacientului. În timp ce dezbaterea despre programul de lucru flexibil se află pe agenda politică, rămâne întrebarea cât de multă flexibilitate este de fapt benefică pentru angajați și dacă sănătatea lor ar trebui să primească o prioritate mai mare.
În general, există indicii că piața muncii se confruntă cu provocări financiare și de sănătate. Prin urmare, NGG nu solicită doar orele de lucru fiabile, care să se armonizeze cu orele de îngrijire a copiilor, ci și o regândire în organizarea programului de lucru. Rămâne de sperat că vocile angajaților vor fi auzite în dezbaterea politică și că va fi promovată o cultură a muncii corectă și sănătoasă.