La 14 ani de la revelația NSU: O umbră asupra Mecklenburg-Pomerania de Vest
Articolul evidențiază rolul Mecklenburg-Pomerania de Vest în complexul NSU și crimele motivate rasial ale rețelei.

La 14 ani de la revelația NSU: O umbră asupra Mecklenburg-Pomerania de Vest
Pe 4 noiembrie 2025, ne vom uita înapoi la una dintre cele mai întunecate perioade din istoria Germaniei: în urmă cu exact 14 ani, subteranul național-socialist (NSU) s-a expus. Acest grup terorist de extremă-dreapta a fost responsabil pentru o serie de crime motivate rasial între 2000 și 2007, care au murit zece persoane, majoritatea etnici turci și un cetățean grec. Aceasta a inclus și ofițerul de poliție german Michèle Kiesewetter. Crimele au fost comise de aproape cu un pistol redus la tăcere și reflectă o abordare cu sânge rece care a nedumerit autoritățile ani de zile.
Aceasta a inclus uciderea lui Mehmet Turgut în 2004, care a fost singura crimă din Germania de Est și a avut loc iarna. Interesant este că acest caz a fost singurul din statul Mecklenburg-Pomerania de Vest, unde trio-ul central al NSU s-a simțit ca acasă. Acest grup, format din Uwe Mundlos, Uwe Böhnhardt și Beate Zschäpe, avea o rețea extinsă care, conform estimărilor, avea până la 200 de oameni cunoscuți și susținători. Poliția a investigat inițial mediul victimelor, dar a exclus motivele rasiste și a bănuit că în spatele crimelor se află crima organizată străină.
O rețea complexă
În ciuda crimelor lor, NSU a reușit să funcționeze nedetectat până la autodescoperirea lor pe 4 noiembrie 2011. Acest lucru arată încă o dată eșecul autorităților de securitate germane. În timp ce poliția a folosit indicii false pentru o lungă perioadă de timp, autorii au fost prinși în ideologia lor neo-nazistă. NSU a fost responsabilă nu numai pentru cele zece crime, ci și pentru o serie de alte tentative de crimă, atacuri cu bombă și jaf de bănci. Grupul și-a finanțat acțiunile și a sprijinit organizațiile neonaziste cu jaf, precum cele din Stralsund, unde au fost furate sume mari de bani.
Cu toate acestea, implicarea NSU este mai profundă. David Petereit, redactorul revistei neo-naziste „Der Weiße Wolf”, a fost implicat și în alte proiecte extremiste de dreapta. Se spune că el a creat un CD NSU/NSDAP care conținea 15.000 de imagini extremiste de dreapta și acum stă în parlamentul local pentru partidul „Die Heimat”. Aceste legături i-au determinat pe mulți să se îndoiască de eficacitatea autorităților germane de securitate și există indicii despre o posibilă colaborare cu Oficiul Federal pentru Protecția Constituției.
Reacții sociale și nemulțumiri
Crimele au fost adesea respinse de mass-media drept „crime de kebab”, ceea ce nu a făcut decât să sporească dezumanizarea victimelor. Au existat, de asemenea, acuzații serioase împotriva poliției bavareze de manifestare a rasismului în investigațiile lor. Familiile victimelor au depus chiar un raport la ONU pentru a atrage atenția asupra acestor nedreptăți. În plus, în 2019, Oficiul pentru Protecția Constituției a dezvăluit că aproximativ 13.000 de persoane din Germania au fost clasificate drept extremiști de dreapta și 21.290 de infracțiuni au fost clasificate drept „infracțiuni motivate politic – de dreapta”. Pentru mulți, aceasta reprezintă o amenințare la adresa ordinii noastre democratice de bază.
Natura explozivă a problemei NSU continuă până în prezent. Extremismul de dreapta continuă să fie o problemă socială majoră, după cum au arătat recent protestele împotriva COVID-19, care au inclus și participanți extremiști de dreapta. Ca societate, trebuie să ne întrebăm cum putem aborda acest fenomen și să ne asigurăm că capitolele întunecate ale trecutului nu se repetă.
Într-o lume în care ideologiile extremiste de dreapta cresc în umbră, este esențial să fim vigilenți și să oferiți o voce victimelor. În fiecare an, pe 4 noiembrie, ne amintim de victime și de responsabilitatea pe care o avem ca societate.