Limbajul și emoția: cum ne pot modela cuvintele gândurile!

Transparenz: Redaktionell erstellt und geprüft.
Veröffentlicht am

Eva Wittenberg explică modul în care structurile lingvistice influențează gândirea și explorează legătura dintre limbaj și cogniție.

Eva Wittenberg erklärt, wie sprachliche Strukturen Denken beeinflussen und erforscht die Verbindung zwischen Sprache und Kognition.
Eva Wittenberg explică modul în care structurile lingvistice influențează gândirea și explorează legătura dintre limbaj și cogniție.

Limbajul și emoția: cum ne pot modela cuvintele gândurile!

Limba este mult mai mult decât un simplu mijloc de comunicare; este reflectarea emoțiilor și identității noastre. Într-o conversație incitantă, Markus Hengstschläger a discutat despre nuanțele comprehensibilității propozițiilor cu lingvistul Eva Wittenberg. Wittenberg, care a studiat lingvistica la Berlin, Potsdam și SUA, își vede cercetarea ca pe un fel de lucrare de instalații sanitare: se uită la întregul sistem de management al limbajului și la efectul acestuia asupra gândirii. După terminarea doctoratului, a fost profesor la UC San Diego înainte de a se muta la Universitatea Central Europeană (CEU) din Viena în 2021.

Accentul lui Wittenberg este pe explorarea influenței structurilor lingvistice asupra gândurilor și convingerilor noastre. În acest context, măsoară timpii de reacție și urmărește mișcările ochilor în timp ce subiecții citesc propoziții. Un concept de bază în cercetarea ei este „indiciul gramatical”, pe care ea îl ilustrează cu exemple impresionante. Wittenberg arată că diferite formulări pot crea imagini foarte diferite în minte și este convinsă că dialectele pot crea acces special atâta timp cât cititorii înțeleg dialectul.

Din descoperiri științifice și stil personal

Într-o altă parte a conversației, Wittenberg clarifică întrebarea dacă cunoștințele științifice pot fi folosite pentru a scrie texte perfecte. În opinia ei, înțelegerea psiholingvisticii joacă un rol important, dar nici intuiția nu trebuie neglijată. Același lucru este valabil și pentru autoarea Martina Parker, care încearcă să creeze autenticitate prin dialogurile ei colocviale din romanele polițiste. „Trebuie să ai un stil personal”, spune Parker, „pentru că acest lucru este crucial, mai ales în momentele în care inteligența artificială devine din ce în ce mai prezentă”.

Parker, care a lucrat cândva ca jurnalist, și-a făcut acum un nume cu romanele sale polițiste. Bestsellerul ei „Zuagroast” a fost transformat în film anul acesta. Un concept bun pentru texte este important, subliniază ea, dar până la urmă povestea este cea care contează. Aceste considerații sunt în concordanță cu schimbarea în curs de desfășurare a limbajului despre care Hengstschläger o întreabă în legătură cu digitalizarea. Wittenberg este convins că limbajul se schimbă mereu, indiferent de rolul social media.

Pe lângă discuția lingvistică, Wittenberg deschide noi căi: în prezent lucrează la un sistem de comunicare bazat pe inteligență artificială care este dezvoltat special pentru persoanele cu dizabilități. Un proiect ambițios care arată cum tehnologiile și cercetarea lingvistică pot veni împreună pentru a depăși barierele.

Markus Hengstschläger își aduce experiența ca profesor de genetică și prezentator de știință la propriile proiecte, combinând astfel abordările științifice cu subiecte publice ample. Cu propriile sale bestselleruri, el a demonstrat, de asemenea, că combinația dintre știință și artă poate fi incitantă.

Indiferent că în știință, literatură sau comunicare, un lucru rămâne clar: limba își dezvoltă puterea într-o mare varietate de fațete și rămâne un instrument esențial pentru înțelegerea lumii noastre.