Nouă primari cer 521 de milioane de euro pentru eliminarea cărbunelui din Görlitz!

Transparenz: Redaktionell erstellt und geprüft.
Veröffentlicht am

Nouă primari din Görlitz cer 521 de milioane de euro pentru eliminarea cărbunelui și subliniază necesitatea fondurilor structurale.

Neun Bürgermeister aus Görlitz fordern 521 Millionen Euro für den Kohleausstieg und betonen die Notwendigkeit von Strukturgeldern.
Nouă primari din Görlitz cer 521 de milioane de euro pentru eliminarea cărbunelui și subliniază necesitatea fondurilor structurale.

Nouă primari cer 521 de milioane de euro pentru eliminarea cărbunelui din Görlitz!

Un subiect aprins dezbătut în regiunea din jurul Görlitz este viitoarea eliminare a cărbunelui și provocările asociate. André Kleinfeld, consiliul de întreprindere al centralei electrice Leag Boxberg, spune pe scurt: El are în vedere chiar acțiuni în justiție pentru a impune utilizarea conformă legal a fondurilor federale pentru eliminarea treptată a cărbunelui. Preocupările sale nu sunt neîntemeiate, întrucât se îndoiește că proiectele actuale pot oferi perspective de viitor celor aproximativ 2.000 de angajați din regiune. Ei lucrează în prezent în centrala electrică Boxberg și în minele Reichwalde și Nochten, care sunt programate să rămână în funcțiune până în 2038.

Nouă primari din districtul Görlitz au cerut acum o finanțare de 521 de milioane de euro din fonduri structurale până în 2038 într-un document de poziție. Aceștia subliniază urgența de a se concentra mai mult pe comunitățile din jurul regiunilor miniere deschise. Există nemulțumiri cu privire la modul în care sunt alocate fondurile, pentru că nu doar orașele și municipiile din Görlitz pot depune cereri, ci și în Bautzen, ceea ce nu simplifică situația deja dificilă.

Eliminarea treptată a cărbunelui și schimbarea structurală

În acest context, primarul lui Boxberg, Hendryk Balko, arată valoarea adăugată anuală de aproximativ 500 de milioane de euro prin Leag. Cu toate acestea, acest lucru ar putea fi pus în pericol de sfârșitul iminent al utilizării cărbunelui. O altă centrală pe hidrogen planificată, așa-numita H2UB, a fost suspendată de Leag, ceea ce ar putea afecta planurile viitoare pentru tranziția energetică.

Comitetul Regional de Monitorizare (RBA) Lausitzer Revier joacă un rol-cheie în selectarea proiectelor pentru a aplica pentru fondurile de eliminare treptată a cărbunelui. Aici, municipalitățile din nord cer fonduri pentru proiecte în domeniile școlilor, centrelor de agrement și infrastructurii de transport pentru a face regiunea pregătită pentru viitor. Mai exact, urmează să fie dezvoltate 305 hectare de spațiu comercial și industrial.

Dar nu toate cererile pot fi implementate legal, ceea ce subliniază președintele RBA Romy Reinisch. Documentul de poziție al primarilor este rezultatul unor discuții intense între administratorul districtual Stephan Meyer și primari, în care urgența situației a devenit clară. Guvernul federal a pus la dispoziție un total de 2,4 miliarde de euro pentru schimbarea structurală în partea săsească a districtului Lusatian, care oferă o anumită marjă de manevră. Până în prezent, 133 de proiecte au fost deja selectate pentru finanțare, cu un volum total de 1,5 miliarde de euro, din care 881 de milioane de euro au fost deja angajați.

Transformare durabilă în regiune

După cum arată evoluțiile actuale, eliminarea cărbunelui necesită nu numai măsuri economice, ci și o viziune holistică a schimbărilor structurale. Institutul Federal pentru Cercetări în Construcții, Urbane și Spațiale (BBSR) subliniază că acest proces va influența societatea, economia și ecologia. Participarea oamenilor în zonele afectate este crucială pentru a putea modela în mod activ transformarea, nu numai în zona Lusatiană, ci și în zonele centrale germane și renane.

Transformarea aduce cu sine și noi oportunități. Potrivit unui raport al Agenției Federale de Mediu, s-ar putea crea locuri de muncă semnificative în domeniile energiei regenerabile și renovării clădirilor, care ar putea compensa parțial pierderile cauzate de eliminarea treptată a cărbunelui. Este de așteptat ca aproape două treimi dintre angajații din industria lignitului să se pensioneze până în 2030. În același timp, ieșirea timpurie duce la efecte provocatoare, în special în regiunile cu lignit, unde pierderile de locuri de muncă trebuie să fie repartizate pe întreaga structură de vârstă.

Aceste evoluții și abordările diverse ale gestionării schimbărilor structurale în regiunile cu lignit arată că lunile și anii următori vor fi extrem de cruciali pentru regiune. Rămâne de văzut dacă primarii și cetățenii vor primi resursele și sprijinul necesar.