Cercetătorii din Turingia analizează riscurile deglobalizării pentru companii

Cercetătorii din Turingia analizează riscurile deglobalizării pentru companii

Tremurul globalizării devine din ce în ce mai vizibil. Discuția despre „sfârșitul globalizării” și încetinirea asociată a integrării economice este în plină desfășurare. Mai presus de toate, loialitățile geopolitice și noii concurenți din sectorul high-tech și din materiile prime critice influențează tot mai mult comerțul. Acesta este subiectul central abordat de Centrul de Cercetare pentru Geoeconomie (EFGEo) de la Universitatea din Erfurt, care este finanțat cu 400.000 de euro de către Ministerul Economiei, Științei și Societății Digitale din Turingia [uni-erfurt.de].

Centrul de cercetare nou înființat și-a propus sarcina cercetării fundamentale interdisciplinare și tratează subiecte din economia politică internațională, drept, relații internaționale, cercetarea conflictelor și politici publice. În același timp, începe și colegiul doctoral „De-Globalization and Global Decoupling” (DeGlobE), care este susținut de Fundația Hans Böckler cu 567.000 de euro. Ambele inițiative combină expertiza în geoeconomie și deglobalizare la Universitatea din Erfurt. Jan Ickler și Madeleine Böhm sunt figurile cheie în aceste proiecte.

Provocările pentru economie

Dar cum arată situația pentru companii? Jan Ickler subliniază că relațiile economice devin politizate și companiile trebuie să joace un rol activ în noua ordine geopolitică. Madeleine Böhm identifică diversificarea lanțurilor de aprovizionare și creșterea regionalizării drept factori ai deglobalizării. Aceste evoluții aduc cu ele riscuri considerabile pentru economia germană, în special pentru sectoarele cu exporturi puternice, cum ar fi industria auto și sectorul high-tech.

Riscurile geoeconomice nu trebuie subestimate. Potrivit unui studiu al Bundesbank realizat de Khalil, Osten și Strobel, se observă că, pe măsură ce riscul geopolitic al unui partener comercial crește, importurile ajustate la prețuri din aceste țări scad, în timp ce prețurile de import cresc. Acest lucru are ca efect un șoc negativ de aprovizionare și reprezintă o amenințare serioasă pentru companiile care se bazează pe lanțuri de aprovizionare stabile bundesbank.de.

Incertitudinea geopolitică și consecințele ei

Deși fluxurile comerciale globale au atins recent un record, ele suferă de o varietate de răsturnări geopolitice. Conflicte precum disputele dintre SUA și China sau consecințele conflictului din Ucraina au arătat cât de vulnerabile sunt lanțurile de aprovizionare globalizate. Pe măsură ce globalizarea neoliberală care a dominat din anii 1980 își pierde influența, vedem apariția unei noi ordini geoeconomice care conduce la elaborarea de strategii a interdependențelor economice bpb.de.

În consecință, Germania se va confrunta cu provocări majore când vine vorba de a face față acestei noi realități. Cu toate acestea, tranziția energetică ar putea oferi și oportunități de creștere ecologică și inovare tehnologică. Companiile sunt acum sub o presiune mai mare pentru a se adapta la noile condiții geopolitice și economice. Scopul centrului de cercetare EFGEo și al colegiului doctoral DeGlobE este de a aduce o contribuție valoroasă la analiza proceselor de deglobalizare și de a înțelege consecințele acestora pentru economie.

Efectele de sinergie dintre ambele inițiative ar putea ajuta la o mai bună analiză a riscurilor și la elaborarea de recomandări pentru rezistența companiei. Într-o lume în care factorii geopolitici ies din ce în ce mai mult în prim-plan, este mai important ca niciodată să rămânem la curent cu lucrurile și să ne adaptăm la schimbări.