Turingia și Saxonia sărbătoresc 35 de ani de democrație: O privire în urmă!

Turingia și Saxonia sărbătoresc 35 de ani de democrație: O privire în urmă!

Pe 25 octombrie 2025, Turingia și-a amintit un punct de cotitură istoric: prima sesiune a parlamentului de stat liber ales după reunificare. Thadäus König, președintele parlamentului de stat CDU din Turingia, a spus clar, la ceremonia de la Erfurt, că nu este suficient pentru a afirma pur și simplu democrația. Mai degrabă, este esențial să lucrăm activ pentru a le apăra. Cuvintele sale au răsunat în sală și au subliniat importanța acestui eveniment, care a început la 25 octombrie 1990 la Teatrul Național German din Weimar. Prima sesiune a Parlamentului Saxon a fost amintita si in aceasta zi in Saxonia. Președintele Parlamentului de stat, Dierks, a vorbit la Dresda despre reperele stabilite de prima sesiune plenară pentru democrație din Saxonia, care a avut loc la 27 octombrie 1990 în Biserica Epifaniei.

Dar privirea în urmă merge mai departe decât simpla reunificare. Rădăcinile dezvoltării democratice în Turingia și Saxonia pot fi urmărite până la revoluția din 1848/49. În acel moment, a fost creată constituția Paulskirche, care a avut o influență profundă asupra dezvoltării constituționale a regiunii. În multe state din Turingia s-au creat condiții parlamentar-constituționale care au făcut posibilă avansarea reformelor politice apărute în timpul revoluției. Aceste schimbări au fost cruciale pentru cetățeni și au contribuit la crearea unui cadru politic care includea cetățenii în procesele democratice. În special, noua lege electorală, care prevedea alegeri universale, directe, egale și secrete, a fost un adevărat pas înainte, chiar dacă multe reforme au fost inversate în timpul Restaurației.

Sensul democrației

Apelul lui König de a apăra democrația ne reamintește că cerințele unei societăți democratice depășesc cu mult doar votul. Istoricii subliniază că evoluțiile sociale sunt strâns legate de progresul politic. Lungul secol al XIX-lea a cunoscut un optimism caracterizat de speranța pentru unitate, dreptate și libertate. Nevoia de reguli legale și de participare parlamentară a fost deosebit de mare în rândul claselor de mijloc, care s-au organizat din experiențe de greutăți și nedreptate.

Revoluția din 1848 i-a determinat pe mulți germani să ceară libertăți, o constituție și un parlament. Acest efort a fost condus de curentele naționaliste și constituționaliste. Adunarea Națională de la Frankfurt a adoptat constituția imperială în 1849, chiar dacă revoluția a fost învinsă brutal. Cu toate acestea, în multe state germane, cum ar fi regiunea Turingia, au fost introduse constituții care au deschis calea pentru evoluții democratice ulterioare.

Privind înapoi cu previziune

În lumea de astăzi, când ecourile trecutului încă își lasă amprenta asupra societății, este important să ne amintim cât de greu câștigată este democrația. Thadäus König și colegul său saxon Dierks ne amintesc că realizările trecutului nu pot fi luate de la sine înțeles. Trebuie să susținem valorile democratice în viața noastră de zi cu zi și să lucrăm activ pentru a le proteja. Doar așa ne putem asigura că luptele strămoșilor nu au fost în zadar.

Acest lucru ne lasă cu multe de făcut ca societate. Acum depinde de noi să transmitem și să trăim mai departe principiile formulate în luptele revoluționare și primele alegeri libere. Istoria ne învață că democrația nu este un eveniment unic, ci un proces continuu care necesită vigilență și angajament constant.