Capitole întunecate: Prelegere despre calendarul curții Gotha în Castelul Friedenstein

Capitole întunecate: Prelegere despre calendarul curții Gotha în Castelul Friedenstein

Miercuri, 24 septembrie, cei interesați de istorie și cultură pot aștepta cu nerăbdare o prelegere incitantă în cadrul expoziției anuale a Bibliotecii de Cercetare Gotha. La 6:15 p.m. în Sala Oglinzilor de la Castelul Friedenstein, vorbitorul Hannah Boeddeker de la Universitatea din Hamburg va vorbi despre un capitol puțin cercetat din istoria Germaniei. Tema ei: „Între economie și ideologie: Perthes Verlag și apariția unui registru nobiliar 1918–1925”.

Accentul evenimentului este dezvoltarea și semnificația „Calendarului Curții” Gotha, care este publicat anual din secolul al XIX-lea ca un director important al nobilimii germane. După adoptarea Constituției de la Weimar în 1918, care a abolit privilegiile aristocratice, această publicație a suferit o transformare fundamentală. În anii 1920-1930, calendarul curții s-a transformat într-un registru nobiliar cu conotații rasiste și biologice, care a reflectat radicalizarea nobilimii și a fost modelat de motivațiile economice și ideologice ale editurii Perthes. Toți cei interesați sunt călduros invitați, intrarea este liberă.

Un capitol întunecat din istorie

Prelegerea nu se limitează doar la publicul academic, ci oferă și accesul publicului larg la o temă care luminează multe fațete ale vieții sociale la începutul secolului al XX-lea. Aceste evoluții sunt semnificative în lumina faptului că cunoștințele istorice sunt mai solicitate ca niciodată într-un context contemporan caracterizat de tendințe antisemite în creștere în Germania. Potrivit ballardbrief.byu.edu, antisemitismul a fost în creștere în Germania de la reunificare în anii 1990. Ostilitatea față de evrei nu este exprimată doar în cuvinte, ci se manifestă și prin violență și teorii ale conspirației împotriva poporului evreu.

Ceea ce este deosebit de înspăimântător este incertitudinea din cadrul comunității evreiești, care se simte amenințată de atacuri sporite și de vandalism. Statisticile arată o creștere îngrijorătoare a infracțiunilor antisemite, crescând de la 1.268 în 2010 la 3.028 în 2021. Acest lucru ridică semne de întrebare cu privire la eficacitatea programelor de educație privind Holocaustul concepute pentru a contracara prejudecățile antisemite.

Antisemitismul în context istoric

Pentru a înțelege starea actuală de spirit antisemită din țară, merită să aruncăm o privire asupra istoriei. După cum [bpb.de](https://www.bpb.de/themen/antisemitismus/dossier-antisemitismus/37948/antisemitismus-im-19-und-20-jahr Jahrhundert/), antisemitismul a fost motivat religios până în secolul al XIX-lea. Cu toate acestea, de la sfârșitul secolului al XIX-lea, a apărut „antisemitismul rasial”, care se baza pe teorii pseudoștiințifice și urmărea excluderea și exterminarea populației evreiești. Termenul de „antisemitism” a fost inventat de Wilhelm Marr în 1879 și a fost asociat cu dezbaterea despre emanciparea evreilor din Germania.

În vremurile cele mai tulburi, precum în timpul și după Primul Război Mondial, au fost alimentate clișeele și prejudecățile antisemite, care au atins punctul culminant în perioada nazistă. Efectele acestor ideologii modelează climatul social de astăzi și percepția evreilor din Germania, deoarece acestea sunt adesea asociate cu criminalitatea și terorismul.

Evenimentul viitor nu este doar o trecere în revistă istorică, ci și un memento pentru a vă angaja activ cu istoria pentru a face față mai bine provocărilor prezentului. Simțiți-vă invitat să aflați mai multe despre relația complexă dintre nobilime, economie și antisemitism și să participați la această discuție importantă.