Luptă pentru viitor: industria siderurgică amenință criza fără reforma prețurilor!

Luptă pentru viitor: industria siderurgică amenință criza fără reforma prețurilor!

Pe 6 noiembrie 2025, șefi importanți ai industriei siderurgice germane s-au întâlnit la o conferință de presă după mult-remarcatul „Steel Summit”. Printre cei prezenți se numără cancelarul federal Friedrich Merz, președintele Asociației Oțelului, Gunnar Groebler, precum și Lars Klingbeil, ministrul federal de finanțe și Jürgen Kerner, al doilea președinte al IG Metall. La această întâlnire au discutat probleme stringente care afectează viitorul industriei siderurgice autohtone și, nu în ultimul rând, ar trebui să asigure multe locuri de muncă în Germania.

O preocupare centrală a lui Friedrich Merz a fost accentul pus pe „prețul electricității industriale”. El a precizat că actualele costuri mari ale energiei reprezintă o povară majoră pentru industria siderurgică și că fără reducerea acestor costuri, industria nu ar putea supraviețui. Producția de oțel este o industrie cheie care afectează nenumărate companii și angajați. „Trebuie să-i facem pe politicieni să lucreze pentru a păstra această industrie”, a spus Merz.

Provocările industriei siderurgice

Gunnar Groebler a avertizat, de asemenea, despre o pierdere iminentă a locurilor de muncă industriale în Germania. „5,5 milioane de locuri de muncă depind de lanțurile valorice intensive în oțel”, și există incertitudine și teamă de viitor chiar și în regiunile industriale. Cifrele vorbesc de la sine: producția de oțel brut din Germania a scăzut cu aproape 12%, la 17,1 milioane de tone în prima jumătate a anului 2025, atingând nivelul crizei financiare din 2009. Există o cerere internă slabă din sectoarele construcțiilor și ingineriei mecanice, precum și din industria auto, ceea ce înrăutățește situația [Deutschlandfunk] raportat](https://www.deutschlandfunk.de/deutschland-strebt-mehr-protektion-fuer-heimische-stahlindustrie-an-100.html).

Într-o comparație internațională, producția de oțel este foarte dominantă în Asia, unde se produce aproximativ trei sferturi din oțel brut la nivel mondial. Germania în sine este cel mai mare producător de oțel din UE, dar industria este sub presiunea concurenței la prețuri reduse din străinătate, în special din Asia rapoartele Tagesschau.

Politica și nevoia de schimbare

Lars Klingbeil a anunțat că importul de oțel din Rusia ar trebui oprit cât mai repede posibil, în contextul conflictului în curs din Ucraina. Acest lucru ar putea oferi industriei siderurgice germane un impuls pentru a se diferenția de concurenții străini. Cu toate acestea, Groebler a avertizat și că trecerea la energia verde ar fi costisitoare și dificil de realizat fără sprijin politic.

Discuția despre măsurile protecționiste arată că guvernul federal este sceptic în privința acordării de preferință companiilor autohtone. Dar având în vedere politica tarifară a SUA și costurile ridicate ale energiei din Germania, situația producătorilor autohtoni de oțel devine din ce în ce mai precară. Voci critice, cum ar fi cea a secretarului general al CDU, Carsten Linnemann, au cerut deja tarife punitive ale UE împotriva politicilor de prețuri ale concurenților chinezi.

În general, industria siderurgică rămâne un factor decisiv în economia germană. Cu aproximativ patru milioane de oameni care lucrează în industriile intensive din oțel și aproximativ 90.000 în producția de oțel, fiecare decizie luată acum are consecințe enorme. În viitor, industria va continua să se bazeze pe politici care abordează în mod adecvat provocările tot mai mari Wikipedia subliniază.